Mi-e dor...mi-e dor sa ii simt mireasma ce seamana cu cea a florilor de cires....sa-i simt palma fina atingandu-mi fruntea si buzele umede sarutandu-mi obrazul incins de focul jocului... mi-e dor de zambetul senin ca o zi de primavara,de sunetul pasilor marunti...de jocul degetelor ei,in parul meu valvoi.. Ea este profesorul plin de dragoste,care m-a invatat tot ceea ce stiu si ce sunt....este cea care nu a auzit cuvantul teama,luptand cu ea insasi pentru a ma intelege...Simt ca-mi lipseste...regret timpul pierdut,regret fiecare minut fara ea..am nevoie sa-i ascult vocea melodioasa,care ma trezea dimineata,am nevoie sa ma rasfete.Doar ea stie s-o faca fara sa ceara ceva in schimb... Mi-e dor de mama...:(((((